Mândria de a fi român

În urmă cu câteva zile, am citit un comentariu de la o cititoare a blogului, care pur şi simplu, mi-a umplut ochii de lacrimi. Şi aş vrea să îl citiţi şi voi şi să vă gândiţi de două ori înainte de a ponegri numele acestei ţări. Mulţumesc Adina S.

 
„Înconjuraţi de sărăcie, de nedreptăţi şi de răutate, primul gând care-ţi vine în minte despre România este că o urăşti, că vrei să o uiţi, că vrei să o laşi pentru o ţară occidentală, ca ţi-e jenă că eşti român.

Şi, totuşi, dacă treci de secunda de furie, fără a-ţi exprima nemulţumirile şi dacă stai încă o secundă să te gândeşti, îţi dai seama, totuşi, că iubeşti România! Că e ţara ta şi că vrei să fii mândru că eşti român.
 
Iată de ce iubesc eu România:
– Pentru că, aici, am spus, pentru prima oară,  „mamă”. Şi când am spus cuvântul ăsta, în jurul meu a fost doar fericire.
– Pentru că, aici, am spus, pentru prima oară, „te iubesc”. Şi când am rostit cuvintele astea, în jurul meu a fost doar fericire.
– Pentru că, aici, mi-am cunoscut iubirea vieţii. Şi, de atunci, în jurul meu este doar fericire.
– Pentu că, aici, au fost oameni care mi-au spus: „Sunt mândru de tine!”. Şi, în acele momente, mi-am dat seama că nu voi putea avea o carieră mai fericită în altă parte.
– Pentru că aici au existat Eminescu, Blaga, Nichita, Enescu, Porumbescu, Brâncuşi, Grigorescu, Tonitza. Şi nu sunt opere în lume mai frumoase ca ale lor.
– Pentru că, aici, există micul şi berea şi lăutarii. Şi n-ar putea ieşi petrecere mai frumoasă în altă parte.
– Pentru că, aici, există patimă, lupte, pasiune, flăcări, gelozii, orgolii. Şi n-ar putea ieşi dispute mai adevărate.
-Îmi iubesc ţara pentru faptele istorice trecute, dar glorioase, a unor oameni remarcabili.
– Îmi iubesc ţara pentru bogăţia naturală deosebită , care ne încarcă sufletul cu fericire , beatitudine .
– Îmi iubesc ţara pentru puţinii oameni care au rămas oameni, omenia ,bunul simt si condescendenţa fiind întâlnite tot mai rar.”
Da-i share
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterPin on Pinterest0Email this to someone

One Comment

  1. Atunci cand iubesti ceva sau pe cineva „pentru ca…” nu e iubire, e conditionare: cand esti cuminte si faci ce vreau eu, te iubesc, cand nu, nu. Eu iubesc locul in care am vazut lumina zilei profund si neconditionat, fara regrete sau explicatii, fara clasificari si judecati. Fiecare face, la un moment dat, ce poate mai bine.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*